30.04.2011

Cum arata paradisul? Orice gandim, devine realitate!



Un mare mistic francez, citat adesea ca exemplu, Pierre Monnier, descrie lumea de dincolo de viata in termenii urmatori:
“Eu ti-am vorbit foarte putin despre conditiile de viata in Ceruri: sunt nesfarsit de variate si greu de descris, fiindca difera de la spirit la spirit. Ocupatiile (cele de placere ca si cele de studiu), lucrurile care ne inconjoara, toate acestea devenind spirituale se deplaseaza sau se transforma sub influenta gandului nostru… Te gandesti la un palat si acesta se inalta; la un templu, si te poti duce acolo sa te rogi; la un ocean si poti naviga pe el. De aceea prietenii pe care-i intrebi despre planurile care se succed dupa Pamant iti raspund uneori atat de diferit… Noi ne inconjuram de „realitati ireale”, daca se poate spune asa, care raspund gradului nostru de evolutie. Un spirit care a atins mari inaltimi spirituale nu va avea decat ganduri frumoase si elevate, iar tot ceea ce-l inconjoara, fiind creat de emanatiile „eului” sau spiritual va imbraca forme pure in raport cu el insusi.
De aceea, daca vrem sa avem o “viata” minunata dincolo de aceasta lume fizica, trebuie ca in aceasta viata pamanteasca sa devenim un spirit cat mai evoluat.

20.04.2011

Microcosmosul si Macrocosmul. Doctrina celor 7 cosmosuri





Cunoasteti expresiile “macrocosmos” si “microcosmos”. Ele inseamna “marele cosmos” si “micul cosmos”, “marea lume” si “mica lume”. Universul este privit ca un “mare cosmos” si omul ca un “mic cosmos”, analog cu cel mare. Astfel s-a stabilit, intr-un anumit fel, ideea unitatii si similitudinii intre om si lume, a corespondentei dintre Macrocosmos si Microcosmos.
Doctrina celor doua cosmosuri se gaseste in Kabala si in alte sisteme mai vechi. Dar aceasta doctrina este incompleta si este imposibil de a obtine ceva pe baza ei, de a fonda ceva pe ea, pentru ca aceasta invatatura nu este decat un fragment, o ramasita a unei invataturi ezoterice mult mai vechi, si mult mai complete, despre cosmosuri sau lumi inglobate unele in altele, si toate create dupa imaginea si asemanare celei mai mari dintre ele, care le contine pe toate celelalte. “Ceea ce este sus este si jos” este o expresie referitoare la cosmosuri.
Dar este esential de stiut ca doctrina completa a cosmosurilor nu vorbeste de doua, ci de sapte cosmosuri continute unele in altele. Doar o viziune globala a celor sapte cosmosuri, in relatiile lor mutuale, poate sa ne dea o imagine completa a universului. Ideea celor doua cosmosuri asemanatoare, vestigiu unic, salvat accidental, al unei mari invataturi complete, este atat de partiala incat nu poate oferi nici o idee despre analogia dintre om si univers.
Doctrina cosmosurilor considera sapte cosmosuri. Primul este Protocosmosul – “primul cosmos”. Al doilea este Ayocosmos – cosmosul sfant sau Megalocosmosul, “marele cosmos”. Al treilea este Macrocosmosul – “cosmosul vast”. Al patrulea este Deuterocosmos – “al doilea cosmos”. Al cincilea este Mesocosmos – “cosmosul intermediar”. Al saselea este Tritocosmos – “al treilea cosmos”. Al saptelea este Microcosmosul – “cosmosul mic”.
Protocosmosul este Absolutul in raza creatiei sau lumea.
Ayocosmosul este lumea guvernata de 3 legi (“Toate lumile” in raza creatiei).
Macrocosmosul este lumea noastra stelara sau Calea Lactee (lumea guvernata de 6 legi in raza creatiei).
Deuterocosmosul este Soarele, sistemul solar (lumea guvernata de 12 legi).
Mesocosmosul este “Toate planetele” (lumea guvernata de 24 de legi), sau Pamantul ca reprezentant al lumii planetare.
Tritocosmosul, guvernat de 48 de legi, este omul.
Microcosmosul, guvernat de 96 de legi este atomul.
Putem vedea ca, in ordinea generala a celor sapte cosmosuri, Microcosmosul si Macrocosmosul sunt atat de indepartate unul de altul incat pentru omul ignorant este imposibil de vazut sau de stabilit intre ele vreo analogie directa. Fiecare cosmos este o fiinta insufletita care traieste, respira, gandeste, simte, se naste si moare. Toate cosmosurile rezulta in urma actiunii acelorasi forte si acelorasi legi. Legile sunt pretutindeni aceleasi. Dar ele nu se manifesta identic pe diferite planuri ale universului, adica pe diferite nivele. Cosmosurile nu sunt deci cu totul analoage unele cu celelalte. Doar trei cosmosuri, luate impreuna, sunt perfect analoage cu oricare alt grup de trei cosmosuri.
Conditiile actiunii legilor pe fiecare plan, adica in fiecare cosmos, sunt determinate de doua cosmosuri adiacente, cel care este deasupra si cel care  este dedesubt. Trei cosmosuri imediat alaturate dau o imagine completa a manifestarii legilor in univers. O asemenea imagine nu poate fi data de un singur cosmos. Astfel, pentru a cunoaste bine un cosmos, este indispensabil sa cunoastem si cele doua cosmosuri adiacente, cel care este deasupra si cel care este dedesubt, adica cel care este mai mare si cel care este mai mic. Luate impreuna, aceste doua cosmosuri determina pe al treilea care se gaseste intre ele. Macrocosmosul si Mirocosmosul, luate impreuna, determina Tritocosmosul. Deuterocosmosul si Tritocosmosul determina Mesocosmosul si asa mai departe.

10.04.2011

Astralul si calatoriile in astral



Este o regula printre ocultisti de a vorbi despre Planul Astral, pur si simplu ca „Astralul” in loc de, de exemplu, „din Astral”; „vizitand Astralul”; „fenomenele din Astral”; „locuitorii Astralului” etc, etc. Unul din cele mai dificile lucruri pentru cititor este sa realizeze ca Astralul este tot atat de real, cuprinzator, si determinat cum este si lumea materiala.
Tot asa cum aburul este de fapt la fel de real ca apa, sau chiar ca gheata, tot asa este Astralul la fel de real ca si lumea simturilor fizice. In acest sens, daca noi ne-am putea vedea lumea noastra de materie sub o lentila suficient de puternica, am percepe aceasta nu ca pe un corp mare de materie solida fixa, ci mai curand ca o agregare a unui numar infinit de particule minuscule ele insele constituind atomi; acestia constituind molecule; iar acestea constituind mase solide.
Spatiul dintre ionii atomilor de materie este ca marime de comparatie ca si spatiul dintre planetele sistemului nostru solar. Si fiecare ion, atom sau molecula este intr-o miscare constanta si intensa. Sub o lentila cu putere suficienta, ar parea ca nu este nimic solid in lumea materiei. Daca puterea lentilei magnificatoare ar fi ridicata de un infinit numar de ori, chiar si ionii s-ar topi intr-un vid vaporos, si nu ar mai ramane nimic altceva decat eterul ce nu are greutate si nu este perceptibil simturilor, chiar si ajutate de cele mai puternice instrumente de laborator.
Dupa cum vedeti, soliditatea lucrurilor este doar relativa si comparativa. Vibratia substantei in Astral este mai ridicata decat cele din planul material; insa chiar vibratiile din Astral sunt mult mai incete decat cele din planul superior urmator, si tot asa calatorului in Astral peisajul, si tot ceea ce are legatura cu acesta, ii par la fel de solide ca si majoritatea materiilor solide pentru ochiul fizic. De fapt este tot atat de solid ca si corpul astral in care calatoresti, in acest sens. Cat despre realitate, Astralul este tot atat de  real ca si materia, in orice privinta.
Fortele Naturii nu sunt perceptibile ochiului fizic, exceptand manifestarea lor prin materie – insa ele sunt foarte reale asa cum noi toti stim din experienta; nu poti vedea electricitatea, dar cand receptionezi socul electric realizezi realitatea sa. Nu poti vedea forta gravitatiei, insa devii constient cu durere de realitatea sa cand iti cade un mar in cap; sau iti pricinuieste caderea brusca atunci cand pasesti gresit pe strada. De fapt, toti ocultistii avansati realizeaza ca, daca s-ar putea afirma cu adevarat ca exista nivele de realitate intre lucruri, atunci balanta este in favoarea formelor mai fine de substanta si forta, si in defavoarea celor mai putin fine.
Asadar, sa nu gandesti Astralul ca pe ceva comparativ ne-real, sau ca existent numai relativ. Si, sa nu gandesti ca simturile astrale ca fiind mai putin reale, temeinice si importante decat cele ale corpului fizic. Fiecare clasa de perceptie prin simt isi are propria sa zona in care este rege. Fiecare este stapana pe domeniul sau. Si nu ar trebui sa existe incercari de a face distinctii de realitate intre ele. In definitiv, ele nu sunt decat mecanismul de constiinta, de „constientizare”, fiecare adaptat la solicitarile particulare ale mediului.
Astralul are peisajul sau, geografia (!) sa, si „lucrurile” sale, la fel ca si lumea materiala. Aceste lucruri sunt la fel de reale precum Anglia, Vaticanul, catedrala St. Paul, Capitoliul din Washington, Broadway, Picadilly, sau Rue de la Paix, Great Redwood Trees din California, Marele Canion, Alpii, sau Padurea Neagra. Locuitorii sai sunt la fel de reali ca si oricare din marii oameni din tara in care traiesti, sau cei din oricare alta tara, altfel decat daca ar trece din acest plan material, si astfel deveni „ne- reali” mai iute decat orice gand; atat de nepermanenti sunt locuitorii si lucrurile chiar si ale acestei reale (!) lumi materiale.
Legea schimbarii constante opereaza in Astral la fel ca si in planul material. Acolo, lucrurile vin si se duc, la fel ca si aici in planul material. Opreste-te o clipa si concentreaza-te asupra esentei – materia, si vei vedea ca diferenta intre lucrurile din cele doua planuri este pur si simplu ca diferenta dintre rosu si albastru – simpla diferenta in rata vibratiei substantei. Si, care iarasi, este cauza diferentei dintre otel si hidrogenul gazos, dintre electricitate si lumina, dintre magnetism si caldura – simpla diferenta de vibratii a substantei.
Legile astralului
Astralul are legile sale la fel ca si lumea materiala. Aceste legi trebuie ” invatate si observate, altminteri locuitorii din Astral, la fel ca si calatorul acolo, vor culege rezultatul ce apare intotdeauna din incalcarea legilor naturale. Iarasi, acolo exista ceea ce ar putea fi numit „geografia” Astralului, daca acest cuvant din planul material ar fi permis in aceasta acceptiune. Exista regiuni, puncte in spatiu, locuri, regate, tari etc, in Astral la fel ca si in lumea materiala. Uneori aceste regiuni Astrale nu au nicio legatura cu cele din planul material, pe cand in alte cazuri ele au o legatura foarte directa si o relatie cu locuri materiale si cu locuitorii de acolo.
Calatoria din Astral
Se poate calatori de la o regiune a Astralului la o alta, printr-un simplu act de vointa ce ridica vibratia corpului astral, fara ca acesta sa se miste deloc in spatiu. Si din nou, se poate calatori in spatiu de la un punct la altul in Astral, in cazuri in care aceste puncte au o anumita relatie cu puncte din planul material. Ca o particularitate a acestei ultime forme de calatorie, se poate calatori, de exemplu, in Astral de la Bucuresti la New York – intr-o clipire de ochi, ca timp – prin simpla dorinta, sau dorinta de a face astfel.
Calatorind in Astral, pot fi intalniti multi locuitori stranii ai acelui miraculos domeniu al Naturii – unii placuti iar altii neplacuti. Unii din acesti locuitori au trecut din planul material, pe cand altii nu au fost niciodata acolo, aceste ultime forme fiind nativii din Astral si specifici acesteia.